
Fica piinghjenti
Ficus Benjamina
U so nomu « ficus benjamina » pà u qualli u nomu ‘ficus’ disigna in latinu a figa cumuna. Una parola d’urigina fenizana è u so nomu specificu ‘benjamina’ hè un sbagliu parchì hè assuciatu à l’arburi chì di regula, cuntenani acidu benzoicu è pruduci una tramuntina chjamata storax o benjoinu. U nomu arburu binjaminu hè una curruziona pupulara di arburu benjoinu.
- Nomu corsu: Fica piinghjenti
- Nomu francesu: Ficus, Figuier pleureur, Figuier étrangleur
- Nomu inglesu: Weeping fig, Benjamin’s fig
Ussirvazioni
I frundi so tossichì pà ingistiona. Cuntena un succhiu latuosu chì pò pruvucà riaziona dirmichì in casu di cuntatu incù a pedda. Pianti contra à a poluzzioni.
Carateristichi di a spezia
Famidda : Moraceae, section Sycomorus
Origine : Asia trupicali (Nordu di l’India, Bangladeciu, Birmania, Sudu di a china).
Abitatu : Furesti trupicali
Carateristichi : Pianta pirsistanti à l’ascelli di i so minuruchji frundi. St’arburu à u a postura alzata in piinghjintu t’hà a particularità d’imetta radici airiani chì s’aradicani è poni strangula u so ospitu.
Piriodu di fiuritura : l’annata sana

Storia è curiosità
A più famosa figa piinghjenti hè da veda à u Royal Garden di Calcutta chì copra una superficia di 1000 tronchì.
T’hà a specificità di sviluppà radichiairiani pà accalacià a so area.